Pădurea ciudată, veche de milenii întregi. Ce este unic la Pando și cum ar putea să moară din cauza neglijenței umane
Un conglomerat bizar numit Pando, ce se află în Utah, Statele Unite ale Americii, deține distincția de a fi cel mai mare organism viu din lume.
Organismul enorm este „loc de joacă” predominant pentru căprioare și vite, iar noi cercetări indică faptul că eforturile umane de a-l proteja ar putea exacerba problema.
Vezi și: Cel mai toxic ecosistem subteran din lume se află în România. Singura creatură care poate trăi aici
Ce este Pando
Pando este ușor confundat cu o pădure întinsă, formată din peste 40.000 de copaci individuali.
De fapt, este un grup de tulpini identice genetic, cu un sistem de rădăcină comun și, prin urmare, constituie un singur organism.
Deși vârsta exactă este necunoscută, oamenii de știință cred că Pando datează probabil de la sfârșitul ultimei ere glaciare. Fiind o specie cheie, arboretul de aspen oferă fundația unui întreg ecosistem și susține sute de alte specii.
Cu toate acestea, cercetările efectuate în 2017 au dezvăluit că atât căprioarele, cât și bovinele de aici mănâncă prea mulți lăstari tineri.
Acest lucru însemna că, pe măsură ce copacii mai bătrâni mor, ei nu mai erau înlocuiți de unii tineri, amenințând viața.
Îngrijitorii colosului natural au ridicat garduri de jur-împrejur, sperând să țină animalele la distanță. Cu toate acestea, un nou studiu care evaluează succesul acestei strategii constată că gardurile pot avea un impact negativ, la rândul lor.
Greșelile pe care le fac oamenii
Potrivit noii cercetări, doar 16% din suprafața Pando este împrejmuită corespunzător. În această zonă protejată, puii tineri de aspen sunt capabili să ajungă la maturitate și să înlocuiască copacii care mor. Cu toate acestea, aproximativ 50 la sută rămâne neîngrădit.
În porțiunea neîngrădită, moartea tulpinilor mature de aspen creează goluri în suprafață, permițând luminii soarelui să ajungă în podeaua pădurii. Aceasta, la rândul său, modifică compoziția comunităților de plante și remodelează întregul ecosistem.
În esență, Pando a devenit fragmentat în trei zone distincte, fiecare dintre acestea progresând acum de-a lungul unei căi ecologice separate.
Rezumând această descoperire, autorul studiului, Paul Rogers, a scris că „barierele par să aibă consecințe neintenționate, potențial segmentând Pando în zone ecologice divergente, mai degrabă decât încurajând o singură pădure rezistentă”.
„Cred că dacă încercăm să salvăm organismul doar cu garduri, ne vom trezi că încercăm să creăm o grădină zoologică în sălbăticie”, a mai spus el.
Vezi și: Noi forme de viață descoperite pe Pământ, în premieră. Unde au fost găsite. ”Este un nou ecosistem”